Legile internetului

Cei interesati de "afacerile" pe internet, ar trebuie sa stie ca exista o legislatie proprie utilizarii internetului. Pentru a va satisface curiozitatea, va invit sa vizitati un site dedicat IT&C - numit sugestiv "Legile Internetului"-, unde sint postate informatii referitoare la legislatie, jurisprudenta, articole si stiri legate de domeniul Dreptului Tehnologiei Informatiei din Romania si strainatate. Un mare avantaj al acestui site , este ca informatiile sint scrise in limba romana si va pot fi de un real folos daca doriti sa porniti o afacere pe internet, sau pur si simplu daca va intereseaza legislatia privind:

1. comertul electronic;
2. dreptul de autor;
3. semnatura electronica;
4. platile electronice;
5. protectia datelor cu caracter personal;
6. criminalitatea informatica;
7. pornografia pe internet.

In speranta ca v-am stirnit curiozitatea, va invit sa cititi ce drepturi dar si ce obligatii aveti atunci cind utilizati internetul in scopuri profesionale dar si personale.

Wikipedia, to be or not to be

Wikipedia, prin definitie este o enciclopedie libera. Insa ea poate fi vazuta ca o biblioteca publica, in care oricine doreste, poate contribui la dezvoltarea ei. Acest tip de biblioteca virtuala este o idee foarte buna, mai ales ca este gratis si accesibila tuturor, la orice nivel. Totusi nu putem avea incredere deplina in informatiile publicate pe Wikipedia. Este un foarte bun reper pentru a iti imbunatati cunostintele dar si pentru a gasi ceea ce iti doresti. Succesul acestei enciclopedii se datoreaza tocmai accesului liber atit la informatiile publicate cit si la completarea lor. Dezavantajul Wikipedia este ca nu putem avea incredere deplina si este recomandabil sa verificam "sursele". Avantajul tehnologiilor folosite este in primul rind actualizarea in timp real a informatiilor, care este net superioare blogurilor si uneori, chiar paginilor de internet.
Din punct de vedere jurnalistic, Wikipedia se aseamana foarte mult blogurilor. Poate ca ar fi util ca pe blogurilor ziaristilor sa fie implementat un concept ca cel al Wikipediei, in sensul de a putea fi completate unele postari ale jurnalistilor. Totusi, as compara Wikipedia cu un jurnalism online de tip amator, dar cu cerinte si obiective bine definite.

Pro Sport vs Pro Sport

Pentru rubrica de critica, am ales site-ul publicatiei "Pro Sport". Acest ziar sportiv a fost cindva liderul publicatiilor sportive din Romania, insa acum este in concurenta directa cu "Gazeta Sporturilor", insa au cam pierdut startul in competitia cu cititorii.
Site-ul "Pro Sport", este unul destul de colorat si organizat mai bine decit cel al concurentei. Ceea ce imi place este ca nu trebuie sa ma joc foarte mult cu scroll-ul pentru a vedea toata pagina incarcata in browser. Insa, cu putina vointa, designul paginii de web ar putea fi imbunatatit si facut mult mai atractiv.
Iata care sint sugestiile mele:

• cred ca ar fi foarte utila folosirea intertitlurilor si legaturilor cu alte articole pe aceeasi tema;
• existenta unei arhive privind subiectul prezentat in articole nu ar putea fi decit benefica;
• mi-ar placea sa pot citi alte articole de acelasi autor, dar sa vad si dosare de presa privind subiectul prezentat.
• materiale audio/video exista pe site, insa ar fi mai bine daca ele s-ar afla in legatura directa cu un articol pe aceeasi tema;
• continutul multimedia exista, doar ca e destul de redus si ar trebui exploatat mai mult;
• o rubrica interesanta ar putea fi "Cele mai citite/votate" articole de pe site dar si una in care sa existe cele mai bune comentarii ale cititorilor.

Spre deosebire de multe site-uri ale publicatiilor romanesti, prosport-ul are un site dragut, practic si structurat logic. Probabil ca varianta online a publicatiei ar avea mai mult de cistigat daca s-ar pune accentul pe interactivitate. Este adevarat ca exista forum si chat, insa acestea nu sint singurele metode prin care pot fi atrasi cititorii. Urmind sfaturile de mai sus, site-ul prosport va deveni unul mult mai atractiv.

Va invit sa studiati si voi site-urile "Pro Sport" si "Gazeta Sporturilor" si sa-mi spuneti care va place mai mult sau unde nu ati pierdut timp cautind diferite subiecte.

Tendinte multimedia

Tehnologii moderne
Aplicatiile multimedia au transformat relatiile dintre fiintele umane. Ele au simplificat si au imbunatit relatia dintre oameni si aparate.Descoperirile tehnologiei au dus la miniaturizarea componentelor electronice si au creat astfel calculatoare din ce in ce mai mici si, prin urmare, mai usor de transportat. Calculatoarele portabile pot fi dotate cu o unitate CD-Rom, un modem si un telefon mobil. Astfel putem telefona usor, putem trimite si primi faxuri sau putem intra in reteaua Internet, oriunde ne-am afla. Pe piata si-au facut aparitia PDA-urile. Pentru a evita nelamuririle, va amintesc ca un PDA (Personal Digital Assistant) reprezinta o adevarata centrala de comunicare fara fir. Ea combina functiile unei agende electronice, ale unui repertoar telefonic, ale procesorului de texte, ale Minitelului, ale faxului si ale postei electronice. Toate datele inregistrate pe PD pot fi transferate pe un calculator. Probabil ca in curand vor fi puse in vanzare si alte aparate mobile. Cercetatorii lucreaza, de exemplu, la realizarea unor ecrane de televizor plate si subtiri, groase de numai cativa milimetri. Printre altele, ecranele portabile de dimensiunea unei carti in format de buzunar vor permite incarcarea directa a paginilor unui ziar sau ale unui roman pe un calculator portabil.Generatia urmatoareCercetarile se orienteaza acum spre eliminarea intermediarilor cum sunt mouse-ul, tastatura sau manusa cu date pentru a putea da instructiunile direct. Ecranele tactile permit deja comunicarea cu calculatorul prin simpla atingere a anumitor zone de pe ecran cu varful degetelor. La unele calculatoare putem comanda verbal majoritatea functiilor unui program sau dicta direct un text. Aceasta tehnica este foarte utila pentru handicapati. Reglajele noilor aparate de fotografiat si a Camescoapelor pot fi comandate direct cu ochii: imaginea se fixeaza automat asupra locului pe care l-a privit utilizatorul.
VIZIUNE
Unii cercetatori incearca sa realizeze programe care ar permite controlul calculatorului cu ajutorul gandirii. Castile pilotilor de pe avioanele de vanatoare sunt prevazute deja cu viziere care primesc direct informatiile din calculatorul aflat la bord. Aceste informatii sunt afisate in campul vizual al pilotului. Unele casti capteaza undele emise de creier, ceea ce permite declansarea mai rapida a tirului in timpul unor lupte aeriene. Transmiterea informatiilor digitalizate poate trece de asemenea direct dintr-un corp omenesc in alt corp omenesc, printr-un simplu contact. Aceasta este descoperirea cercetatorilor de la Massachusetts Institute of Technology din Boston, Statele Unite, care au folosit conductibilitatea electrica naturala a corpului. Datele pe care vrem sa le transmitem , ca numele si adresa noastra, paginile unui ziar etc., sunt inscrise pe o cartela electronica cu memorie (realizata de IBM). Cind doua persoane care dispun de asemenea cartele se ating, datele informatice sunt transmise automat, datorita electricitatii care traverseaza corpul. Totusi, acest procedeu este destul de lent (400 000 de biti pe secunda), dar el ar putea inlocui micile aparate de comunicare cum ar fi agendele electronice. In plus, aceasta tehnica va permite si comunicarea directa dintre posesorul cartelei si un aparat adaptat (automobil, telefon, etc.).
Fie ca ne-am dat seama sau nu, traim intr-o era digitala. Care, pina acum, nu a fost decit benefica. Insa viitorul ne poate rezerva multe surprize. Daca e sa ne gindim la filmele SF pe care le-am vazut cu totii, ma intreb daca nu ne indreptam deja spre o era virtuala.

E-learning

In ultimii ani, vocabularul educational a inceput sa utilizeze concepte noi, cum ar fi: biblioteca electronica, universitate virtuala, educatie la distanta (distance learning), sau pregatire la cerere (just in time trainig). Care sint facilitatile oferite de sistemul e-learning?
Laboratoare Virtuale.
Nimic altceva decit VR (virtual reality) 2D sau 3D. Avantaje? Studentii se pot angaja intr-un dialog in loc de o simpla absorbire a unei expuneri. Ei pot intrerupe si redirectiona fluxul de informatie, ii pot modifica complexitatea, viteza cu care este comunicata si felul in care este prezentata. Ei pot sa controleze elementele experientelor multisenzoriale sofisticate combinind audio-video-text si grafica intr-o singura realitate. Avantajul major al noilor tehnologii interactive consta in potentialul de a crea schimbari de multe ordine de marime in parametrii unei experiente virtuale. Cercetarile cognitive au confirmat ca studentii invata mai mult daca se implica in ceea ce studiaza, interactioneaza cu experimentul, iau hotariri, si pot emite necenzurati judecati critice.
Invatarea la distanta.
Nu este un concept nou. Cu tehnologia clasica se reducea la cursuri oferite prin TV, cursuri inregistrate pe video si indexate in biblioteca universitatii. Noile tehnologii informationale au determinat aparitia interactivitatii in invatarea la distanta si multiplicarea resursele disponibile prin intermediul retelelor. Idea de baza la invatarea la distanta (distance learning) este de a face posibila invatarea acolo unde lipseste un profesor competent intr-un anumit domeniu. invatarea la distanta este aproape totdeauna conceputa ca fiind furnizata prin semnal video, de la un punct central, via satelit, fibre optice sau microunde. Cea mai mare raspindire se pare ca o are in Australia, motivele fiind legate de distante si densitatea populatiei. Cresterea interactivitatii a condus la un concept nou, educatia la distanta (distance education), tehnologia fiind mult mai costisitoare: videoconferinte, TV interactiv, video la cerere, cursuri interactive multimedia. Universitati virtuale.
Se pare ca initiativa a apartinut unei universitati americane: The School of Continuing Education, program in New York University (NYU). Institutia a introdus inca din 1992 cursuri predate in intregime in clase virtuale, utilizind Windows, NetWare, Lotus Notes, ISDN si video digital (Indeo). Studentii care doresc sa participe la un asemenea program au nevoie de un PC (Windows) si un modem. Prin servere Notes accesate via linii telefonice gratuite acestia pot urmari prezentări multimedia, pot obtine textele cursurilor, pot participa la discutii interactive si pot dialoga cu profesorul si colegii via E-mail. Participarea la un asemenea program costa cam 2000 $ pentru fiecare curs. Deocamdata este utilizat pentru pregatiri post universitare, subiectele de studiu abordate fiind sisteme informatice aplicate si grupuri de lucru virtuale. Avantajul ca studentii primesc nu numai o pregatire teoretica ci si una experimentala nemijlocita nu este singurul. Forma activa de participare, interactivitatea, posibilitatea individualizarii, libertatea cursantilor, flexibilitatea orarului si raportul pret/performanta se pare ca sint determinante in decizia firmelor de a folosi universitatea virtuala pentru studiile aprofundate ale angajatilor lor. Biblioteci digitale. In civilizatia informatiei, bibliotecile sau ramin ce-au fost, sau se adapteaza si devin elemente cheie ale autostrazii informationale prin digitizarea, organizarea si distribuirea informatiei electronice. Daca a fost alesa cea de-a doua alternativa, bibliotecarii au la dispozittie noua tehnologie. Caile de "modernizare" ar fi: digitizarea colectiilor pentru a le oferi pe Internet unei audiente locale, regionale sau mondiale, servicii text pe Internet (de pilda carti si indexare complexa digitala) sau, daca exista bani, canale de video interactiv. Dicolo de problemele tehnice si financiare exista si probleme legale, nereglementate înca: cum poate fi protejata proprietatea intelectuală a materialelor aflate in forma electronica? Multe biblioteci ale civilizatiilor informatice sint deja interconectate si abonatii lor au la dispozitie terminale pentru navigarea prin informatia digitala.
Din pacate, in Romania, sistemult e-learning este abia la inceput. E adevarat ca exista site-uri care ofera cursuri online, dar invatamintul de stat sufera foarte mult la capitolul dotari multimedia. O solutie ar fi invatamintul privat, dar oare citi dintre noi isi pot permite?

Care este viitorul presei?

Starea mass-mediei americane si viitorul jurnalismului traditional.

In 2005 aproape 2,000 de jurnalisti americani si-au impachetat birourile in cutii si au iesit din redactii poate pentru ultima oara. In ultimii cinci ani, ziarele americane au pierdut sapte la suta din forta de munca, aproape 4,000 de oameni.
Pentru a afla cauza pentru care jurnalistii isi pierd locurile de munca, Proiectul pentru Excelenta in Jurnalism, o organizatie non-profit in Washington, D.C., a facut public raportul anual "Starea Mass-Media 2006". Acest raport de peste 400 de pagini, analizeaza evenimentele care au afectat presa americana in 2005.
Cele mai importante concluzii ale acestui raport sint:
- ziarele care au suferit cel mai mult din punct de vedere al tirajului si publicitatii sunt marile ziare regionale care au dominat jurnalismul american timp de doua decenii: Los Angeles Times, Philadelphia Inquirer, San Jose Mercury News etc.
- la cele mai multe companii traditionale, idealistii au pierdut batalia impotriva contabililor. Totusi, in ciuda dificultatilor economice media traditionala a intrat puternic in tehnologie. Zeci de ziare americane si canalele nationale de televiziune experimenteaza serios cu blogurui, podcasturi, video-audio si o serie de resurse complementare pentru cititorii care migreaza online.
- problema pentru media traditionala e ca Google si Yahoo iau continutul produs de acestea pe gratis. De urmarit in 2006 va fi daca cei care produc continutul preluat de Google vor incepe sa ceara bani pentru el; sau daca gigantii online vor produce ei insisi continut original -- o directie in care Yahoo a inceput sa miste de ceva vreme.
- poate cea mai presanta intrebare ramane daca si cand Internetul va reusi sa aduca in media banii pe care i-a adus publicitatea traditionala. La rata actuala de crestere -- cu conditia ca publicitatea traditionala sa stagneze -- Internetul nu va fi capabil sa sustina un ziar pana in 2017.

Situatia presei americane se aseamana in mare masura si cu cea a presei romanesti. Ar fi interesant de urmarit situatia publicatiilor romanesti si modul in care tehnologia le afecteaza vinzarile.

Mass-media clasice, strivite de noile tehnologii

Analistii occidentali sunt de parere ca piata internationala de media va fi marcata anul acesta de tendintele manifestate deja in 2004 si 2005, promitand sa continue revolutia consacrata de fenomene precum "utilizatorii preiau controlul" si "presa personalizata"."Industria informatiei digitale urmeaza un curs inselator, pe masura ce noile tehnologii permit utilizatorilor sa-si creeze propriul continut si sa preia controlul asupra modului in care folosesc, achizitioneaza, pun la comun si stocheaza produsele noastre", spunea recent Ed Keating, unul dintre sefii Asociatiei Industriei Informatiei si de Software.

Aceste schimbari au perturbat modelele de venit pentru media traditionala, pe masura ce consumatorii vor mai multa informatie gratuita, iar dolarii din publicitate se indreapta spre sursele media alternative".

Programe la bucata

Intr-o recenta analiza a pietei, agentia Associated Press nota ca, la sfarsitul anului 2004, nimeni nu si-ar fi imaginat ca postul de televiziune ABC va ajunge, catre finele lui 2005, sa vanda episoade din hitul sau "Neveste disperate" la pretul de 1,99 dolari „bucata", spre a fi urmarite pe consolele iPod.Drept urmare, e greu de prezis care vor fi succesele tehnologice majore capabile sa "dinamiteze" semnificativ modelele traditionale de afaceri media, dar specialistii sustin ca in 2006 acestea vor exista cu siguranta. Iar liniile generale sunt deja cunoscute. Asa cum au aratat evolutiile din ultimii doi ani, controlul in crestere al consumatorului asupra mijloacelor de comunicare in masa va determina o crestere a numarului de media de nisa - de la televiziune la fluxurile RSS si la transmisiile pe iPod. Este de asteptat ca aceste canale de nisa sa continue sa atraga tot mai multa publicitate, fenomen ce se va regasi si in cazul mediei personalizate, reducand substantial sursele de venit ale mijloacelor de informare traditionale, precum televiziunea sau presa scrisa.Acestea, la randul lor, vor opune rezistenta apeland tot la noile tehnologii, de la cele mai sofisticate transmisii web la cele pentru iPod sau pentru telefonul mobil si la televiziunea interactiva.Presa romaneasca reactioneaza tarziuPentru Romania, toate aceste tendinte se aplica doar tangential. Expertii in domeniu au aratat, in diverse studii publicate in 2005, ca piata de Internet este inca in plina ascensiune in tara noastra si nu a atins punctul de stabilitate financiara - asteptat abia peste doi-trei ani - care sa-i permita sa se avante spre alte orizonturi tehnologice.In 2006, BRAT este „dator" cu o cercetare demografica privind consumatorii de informatie online, studiu asteptat inca de anul trecut. Pana atunci, piata merge „dupa ureche", in pofida scaderilor masive de tiraj inregistrate, in 2005, in cazul presei scrise.Dominanta ramane televiziunea - indeosebi cea de nisa -, care a cunoscut o crestere spectaculoasa anul trecut si promite sa evolueze in 2006, inclusiv prin aparitia posturilor Antena 2 si Antena 4, la inceputul acestui an.Dezbaterile privind televiziunea digitala si adaptarea posturilor publice de radio si de televiziune la noile conditii ale pietei vor fi alte doua domenii de urmarit pentru anul in curs.Tendinte occidentaleIn Vest, situatia se prezinta mult mai complicat. Noile tehnologii care permit utilizatorilor inclusiv sa „sara" peste calupurile de publicitate de la televizor sau de pe pagina de Internet vizitata reconfigureaza politicile de dezvoltare la nivelul media.Expertii citati de presa internationala din ultima perioada arata ca in 2006 este normal ca atat publicitarii, cat si canalele de informare in masa sa-si refaca strategiile dupa modele incipiente propuse deja de giganti precum DirecTV Group, Comcast Corp. sau EchoStar Communications.Acestia se pregatesc de mult timp pentru concurenta venita din partea companiilor de telefonie mobila, care-si pun la punct retele capabile de transmisii audio-video de inalta calitate spre terminalele din buzunarul clientilor.Noutatile lunii trecute sunt extrem de relevante pentru modul in care se pregateste media traditionala in fata alternativelor de ultima generatie.Ultimele reglementari ale Comisiei Europene in materie de publicitate televizata elimina multe dintre tabuurile ramase la nivel comunitar si dau unda verde publicitatii interactive, „split-screen" sau de alta natura. Televiziunea publica norvegiana NRK a inceput testarile pentru primele emisii interactive pe telefonul mobil.Grupurile franceze de media Vivendi Universal, TF1 si M6 au anuntat o consolidare a operatiunilor, pentru a face fata concurentei online si telefoniei mobile.Iar peste Ocean Time Warner Cable, unul dintre cei mai mari operatori de cablu, a anuntat ca-si va intari pachetele de nisa, incepand cu unul dedicat - in premiera in ultimul deceniu - familiei, nu individului, oferind un soi de „antidot" pentru tendintele de alienare a consumatorului de media.

Articol preluat din Saptamana Financiara, autor Costin Ionescu, 09 ian 2006

Acest blog se vrea a fi unul destinat tehnologiilor mass-media si aplicatiilor acestora. Impreuna, vom afla cit de utile sint aceste tehnologii si daca ne imbunatatesc sau nu traiul zilnic.